Am avut acum 3 luni o criza. Stateam in fata tv-ului si deodata am simtit ca mi se contracta tot corpul, nu-mi mai puteam controla miscarile si am lesit. Doctorul de familie mi-a spus ca pot avea epilepsie si sa merg la un neurolog. Ma sperie acest diagnostic; se poate sa fie doar o simpla criza si sa nu am boala ca atare?
In primul rand, diagnosticul de epilepsie se stabileste dupa cel putin doua crize epileptice. Un singur episod convulsiv nu poate pune diagnosticul de epilepsie.
Epilepsia este o afectiune cronica a sistemului nervos ce se manifesta prin crize convulsive recurente (ce se repeta) determinate de un proces subiacent cronic(mici leziuni la nivel cerebral - focare epileptice).
Click aici pentru a clip video cu o criza de epilepsie.
Crizele epileptice se produc atunci cand celulele cerebrale nu mai comunica in mod normal prin impulsurile electrice. In timpul crizei, unele celule descarca impulsuri in mod haotic, impiedicand alte celule sa functioneze in mod corespunzator. Aceste nereguli pot modifica temporar modul in care bolnavul percepe stimulii, comportamentul, miscarile si starea sa de constienta.
In contextul in care fac analize medicale fecvent si starea mea de sanatate este buna, care ar fi cauzele acestei crize sau cauzele epilepsiei in general ?
Cauzele crizelor de epilepsie sunt impartite in funtie de varsta pacientului, evident pentru ca la diferite varste intalnim alti factori potentiali declansatori. Asadar cauzele epilepsiei la sugari si copii mai mici de 12 ani sunt: crize febrile; boli genetice metabolice, degenerative, sindroame epileptice primare; infectii ale sistemului nervos central; anomalii de dezvoltare dobandite si genetice; traumatisme cranio-cerebrale; cauze necunoscute. La adolescenti (12-18 ani): traumatisme, boli genetice, infectii, tumori cerebrale, consumul de droguri, idiopatice. La adulti 18-35 ani: traumatisme, sevraj alcoolic, consumul de droguri, tumori cerebrale, idiopatice. Si in cele din urma, la adulti mai mari de 35 ani: boli cerebrovasculare; tumori cerebrale; sevraj alcoolic; dezechilibre metabolice ca uremie, insuficienta hepatica, hipoglicemie; boala Alzheimer si alte boli degenerative ale sistemului nervos central; idiopatice.
Cum pot fi sigur ca nu am epilepsie dupa acel episod nefericit de acum 3 luni?
Dupa cum spuneam, nu trebuie sa te sperie daca ai avut un singur eveniment de acest fel. Se spune ca fiecare om are dreptul la o criza de epilepsie in viata lui.
Pentru a dormi linictit si a fi sigur ca nu ai epilepsie, te poti duce la un neurolog pentru a-ti face un examen fizic si unul de laborator. Examenut fizic nu este foarte fidel, el constant in urmarirea eventualelor semne de infectie sau boala sistemica, semne de traumatism cranian sau consum de droguri sau alcool. Ascultatia cordului si arterelor carotide poate releva o anomalie cerebro-vasculara. Se face un examen neurologic complet, cu evaluarea atenta a starii mentale. In schimb la examenele de laborator ( hemoleucograma, electrolitii, glicemia, teste de functie renala si hepatica, examenul urinei, screening toxicologic ), daca sunt semne sugestive pentru o boala metabolica sau infectioasa, se fac in continuare studii endocrine, punctie lombara, CT sau IRM cranian (daca sunt prezente elemente de focar). Daca screeningul metabolic este negativ se face CT sau IRM cranian si EEG.
Sper sa nu mai am nici o criza. Dar ca sa fiu mai linistit, exista tratament pentru epilepsie ?
Exista tratament, chiar unul destul de elaborat care se aplica diferit in functie de gravitatea bolii.
Se recomanda evitarea factorilor precipitanti, ca respectarea orelor de somn, evitarea consumului de bauturi alcoolice, a jocurilor de lumini, a evenimentelor stresante.
In situatia in care crizele comitiale sunt determinate de tulburari metabolice, este de ajuns sa se trateze tulburarile respective, nefiind necesare medicamente antiepileptice (cu exceptia situatiei cand dezechilibrul nu poate fi corectat rapid). Daca atacurile sunt cauzate de consumul anumitor droguri sau medicamente, se intrerupe administrarea acestora. In cazul in care crizele survin in urma unor leziuni ale sistemului nervos central cum ar fi tumorile, abcesele sau malformatiile vasculare cerebrale, se incepe cu tratamentul acestora administrandu-se medicatie antiepileptica cel putin 1 an.
Tratamentul medicamentos antiepileptic trebuie inceput la orice pacient cu crize recurente, de etiologie cunoscuta sau nu, sau daca nu se poate trata cauza.
Alegerea medicamentelor anticonvulsivante se face in functie de tipul convulsiilor.
In cazul convulsiilor cu debut focal (crize partiale simple, complexe si generalizate secundar) medicamentele de prima alegere sunt: Carbamazepina, Fenitoina, Acidul valproic. Ca alternative la aceste medicamente se pot folosi lamotrigina, gabapentina, fenobarbital sau primidona.
In cazul convulsiilor tonico-clonice generalizate, medicamentele de prima intentie sunt: acidul valproic, carbamazepina sau fenitoina. Alternativele sunt fenobarbital si primidona.
In cazul absentelor se administreaza Etosuximida. Medicatie alternativa: acetazolamida, clonazepam, fenobarbital.
In cazul convulsiilor miotonice si atonice se administreaza acid valproic, iar ca alternativa clonazepam.
Douazeci la suta din pacientii cu epilepsie sunt rezistenti la tratamentul medical. La acestia se poate opta pentru interventia chirurgicala.
La pacientii cu epilepsie de lob temporal se rezeca portiunea antero-mediala a lobului sau se rezeca o portiune mica din hipocamp si amigdala.
Crizele focale cu origine corticala se rezolva prin excizia focala a neocortexului.
La unii pacienti cu crize severe se practica hemisferectomia sau rezectia multilobara. Complicatiile chirurgicale sunt mai mici de 5%, iar ameliorarea este spectaculoasa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu